Legislatie

Etichetarea, prezentarea si publicitatea produselor alimentare


Produsele alimentare preambalate trebuie să respecte normele de etichetare, de prezentare şi de publicitate făcute în privinţa lor. Aceste norme sunt armonizate în cadrul Uniunii Europene (UE) pentru a permite consumatorilor europeni să aleagă în cunoştinţă de cauză precum şi pentru a elimina obstacolele care pot împiedica libera circulaţie a produselor alimentare şi condiţiile de concurenţă inegale.

Act

Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la etichetarea şi prezentarea produselor alimentare, precum şi la publicitatea acestora [A se vedea actul/actele de modificare].

Sinteza

Directiva se aplică produselor alimentare destinate a fi livrate ca atare consumatorului final sau restaurantelor, spitalelor, cantinelor şi altor colectivităţi similare. Ea nu se aplică produselor destinate a fi exportate în afara Uniunii Europene (UE).

Etichetarea, prezentarea şi publicitatea produselor alimentare nu poate să fie de natură să:

  • inducă cumpărătorul în eroare asupra caracteristicilor, proprietăţilor sau efectelor produsului alimentar;
  • atribuie unui produs alimentar proprietăţi de prevenire, de tratament şi de vindecare a unei boli umane (cu excepţia dispoziţiilor comunitare aplicabile apelor minerale naturale şi produselor alimentare destinate unei alimentaţii speciale).

Mentiuni obligatorii de etichetare

Etichetarea produselor alimentare trebuie să conţină anumite menţiuni obligatorii. Aceste menţiuni trebuie să fie uşor de înţeles şi uşor vizibile, lizibile şi să nu poată fi şterse. Anumite menţiuni trebuie să figureze în acelaşi câmp vizual.

Atunci când produsele alimentare sunt preambalate, menţiunile obligatorii figurează pe preambalaj sau pe o etichetă ataşată acestuia.

Mentiunile obligatorii acopera:

  • denumirea de comercializare;
  • lista ingredientelor care sunt enumerate în ordinea descrescătoare a ponderii lor şi sunt desemnate prin denumirea lor specifică, în conformitate cu anumite derogări prevăzute în anexele I, II, III şi IIIBis. În cazul ingredientelor care aparţin mai multor categorii, este indicată categoria care corespunde funcţiei sale principale în cazul produsului alimentar respectiv.
    În anumite situaţii, menţionarea ingredientelor nu este solicitată în cazul:

    1. fructelor şi legumelor proaspete;
    2. apelor gazoase;
    3. oţeturilor de fermentaţie;
    4. brânzeturilor, untului, laptelui şi smântânii fermentate;
    5. produselor care conţin numai un singur ingredient, cu condiţia ca denumirea de comercializare să fie identică cu numele ingredientului sau să permită stabilirea naturii ingredientului fără riscul de a fi confundat.

    Anumiţi aditivi şi anumite enzime nu sunt considerate ingrediente; este vorba de componenţii care sunt utilizaţi ca auxiliari tehnologici sau care sunt conţinuţi într-un ingredient fără a mai îndeplini nicio funcţie tehnologică în produsul finit;

  • cantitatea ingredientelor sau a categoriilor de ingrediente exprimată în procente. Această menţiune se aplică atunci când ingredientul sau categoria de ingrediente:
    1. figurează în denumirea de comercializare sau sunt în general asociate cu denumirea de comercializare de către consumator;
    2. sunt puse în evidenţă în etichetarea prin cuvinte, imagini sau o reprezentare grafică sau;
    3. sunt esenţiale pentru a caracteriza un produs alimentar (însă pot fi prevăzute anumite excepţii);
  • cantitatea netă exprimată în unităţi de volum pentru produsele lichide şi în unităţi de masă pentru celelalte produse. Sunt prevăzute, în acelaşi timp, dispoziţii speciale în cazul produselor alimentare vândute la bucată şi pentru produsele alimentare prezentate într-un lichid de acoperire;
  • data de valabilitate minimă. Această dată este compusă din indicarea zilei, lunii şi anului, cu excepţia produselor alimentare a căror valabilitate este mai mică de 3 luni (indicarea zilei şi a lunii este suficientă), produsele alimentare a căror valabilitate este mai mare de 3 luni, dar nu depăşeşte 18 luni (indicarea lunii şi a anului este suficientă) sau a căror valabilitate este mai mare de 18 luni (indicarea anului este suficientă).
    Data de valabilitate este precedată de menţiunea „A se consuma de preferinţă înainte de …”, atunci când data conţine indicarea zilei sau „A se consuma înainte de sfârşitul …”, în celelalte cazuri.
    Menţionarea datei de valabilitate nu este cerută în cazul produselor următoare:

    1. fructele şi legumele proaspete care nu au făcut obiectul vreunor tratamente;
    2. vinurile şi băuturile care conţin 10 % sau mai mult alcool în volum;
    3. băuturile răcoritoare nealcoolice;
    4. sucurile din fructe şi băuturile alcoolice în recipiente individuale de mai mult de cinci litri, destinate a fi livrate colectivităţilor;
    5. produsele de panificaţie şi de patiserie care, prin natura lor, sunt consumate în mod normal într-un răstimp de douăzeci şi patru de ore după fabricare;
    6. oţetul;
    7. sarea de bucătărie;
    8. zaharurile în stare solidă;
    9. produsele de cofetărie care constau aproape exclusiv din zaharuri aromatizate şi/sau colorate;
    10. gumele de mestecat;
    11. dozele individuale de glazuri alimentare.

    În cazul produselor alimentare foarte perisabile, data de valabilitate minimă se înlocuieşte cu data limită de consum;

  • condiţiile speciale de conservare şi de utilizare;
  • denumirea sau firma şi adresa fabricantului sau a celui care ambalează produsul sau a unui vânzător stabilit în interiorul Comunităţii. În ceea ce priveşte untul produs pe teritoriul statelor membre, acestea sunt autorizate să nu ceară decât indicarea fabricantului, a celui care ambalează produsul sau a vânzătorului;
  • locul de origine sau de provenienţă, în cazurile în care omiterea acestei menţiuni ar putea induce consumatorul în eroare;
  • modul de folosire trebuie indicat, în cazul în care omiterea sa nu ar permite o folosire potrivită a produsului alimentar;
  • menţiunea titlului alcoolmetric pe unitatea de volum pentru băuturile care conţin mai mult de 1,2 % alcool în volum.

Derogari si dispozitii speciale

Dispoziţiile europene aplicabile anumitor produse alimentare determinate pot autoriza caracterul facultativ al menţiunilor cu privire la lista ingredientelor şi la data de valabilitate minimă. Aceste dispoziţii pot să prevadă alte menţiuni obligatorii, cu condiţia ca acestea să nu împiedice informarea cumpărătorului.

Sunt prevăzute dispoziţii speciale în ceea ce priveşte:

  • buteliile de sticlă destinate reutilizării şi ambalajele de dimensiuni reduse;
  • produsele alimentare preambalate. În cazul în care produsele alimentare preambalate sunt comercializate în etapa anterioară vânzării către consumatorul final sau sunt livrate unor colectivităţi în vederea tratamentului, menţiunile pot să nu figureze decât pe documentele comerciale care se referă la acesta, cu condiţia ca denumirea de comercializare, data de valabilitate minimă şi adresa fabricantului sau a celui care ambalează produsul să poată figura pe ambalajul exterior;
  • produsele alimentare prezentate ne-preambalate la vânzare sau produsele alimentare ambalate pe locurile de vânzare la cererea cumpărătorului.

Clauza de protectie

Statele membre nu pot interzice comerţul cu produsele alimentare conforme normelor directivei decât prin aplicarea dispoziţiilor de drept intern nearmonizate justificate de motive speciale, precum de protecţie a sănătăţii publice, de reprimare a fraudelor sau de protecţie a proprietăţii industriale şi comerciale.

Procedura comitetelor si contextul

Punerea în practică a directivei este asigurată de Comisia Europeană, cu ajutorul Comitetului permanent pentru lanţul alimentar şi sănătatea animală.

Directiva 2000/13/CE înlocuieşte directiva 79/112/CEE a Consiliului privind etichetarea, prezentarea şi publicitatea produselor alimentare.

NORME METODOLOGICE din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor

Capitolul 1

Dispoziţii generale.

Articolul 1. Prezentele norme metodologice reglementează modul de etichetare a alimentelor livrate ca atare consumatorului final, precum şi restaurantelor, spitalelor, cantinelor şi altor agenţi economici care prepara şi furnizează hrana pentru populaţie.Dispoziţiile prezentelor norme metodologice se aplică şi anumitor aspecte referitoare la prezentarea şi publicitatea alimentelor.

Articolul 2. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:a) eticheta – orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conţine elemente de identificare a produsului şi care însoţeşte produsul sau este aderent la ambalajul acestuia;b) aliment nepreambalat – aliment vrac care nu este supus operaţiunii de preambalare şi care, pentru vânzare, este măsurat sau cantarit în prezenta consumatorului;c) lot – un ansamblu de unităţi de vânzare dintr-un aliment fabricat, prelucrat sau ambalat în condiţii practic identice.

Articolul 3. Scopul etichetarii este de a da consumatorilor informaţiile necesare, suficiente, verificabile şi uşor de comparat, astfel încât să permită acestora sa aleagă acel produs care corespunde exigenţelor lor din punct de vedere al nevoilor şi posibilităţilor lor financiare, precum şi de a cunoaşte eventualele riscuri la care ar putea fi supuşi.

Articolul 4. (1) Informaţiile înscrise pe eticheta nu trebuie să induca în eroare consumatorii, la achiziţionarea produselor, în privinta:a) caracteristicilor alimentului şi în special a naturii, identităţii, proprietăţilor, compoziţiei, cantităţii, durabilitatii, originii sau provenientei sale, precum şi a metodelor de fabricaţie sau de producţie;b) atribuirii de efecte sau proprietăţi alimentelor pe care acestea nu le poseda;c) sugerarii ca alimentul are caracteristici speciale atunci când în realitate toate produsele similare au astfel de caracteristici.(2) Etichetarea şi metodele prin care aceasta se realizează nu trebuie să atribuie alimentelor proprietăţi de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor sau să facă referirii la astfel de proprietăţi; sunt exceptate de la aceasta interdicţie apele minerale naturale, precum şi orice alimente cu destinaţii nutritionale speciale, autorizate în acest sens de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.(3) Interdicţiile sau restricţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se aplică, de asemenea:a) prezentării alimentelor, în special în ceea ce priveşte forma, aspectul sau ambalarea acestora, materialul de ambalare utilizat, felul cum sunt aranjate, precum şi modul în care alimentele sunt expuse;b) publicităţii alimentelor.

Capitolul 2

Dispoziţii privitoare la alimente.

Secţiunea I Generalitati.

Articolul 5. Etichetele alimentelor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:a) denumirea sub care este vândut alimentul;b) lista cuprinzând ingredientele;c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8;d) cantitatea neta pentru alimentele preambalate;e) data durabilitatii minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad înalt de perisabilitate, data limita de consum;f) condiţiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesita indicaţii speciale;g) denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului, al ambalatorului sau al distribuitorului; în cazul produselor din import se înscriu numele şi sediul importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România;h) locul de origine sau de provenienţă a alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natura sa creeze confuzii în gandirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienţă reală a alimentului;i) instrucţiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzătoare a alimentelor;j) concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2% în volum;k) o menţiune care să permită identificarea lotului;l) menţiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse, prevăzute în anexa nr. 1a).

Secţiunea a II-a Denumirea sub care este vândut alimentul

Articolul 6. (1) Denumirea sub care este vândut alimentul consumatorului final sau agenţilor economici care prepara ori furnizează hrana pentru populaţie este cea prevăzută de reglementările specifice alimentului respectiv, cu respectarea următoarelor condiţii:a) în lipsa reglementărilor specifice, denumirea să fie cea obişnuită în România;b) în lipsa denumirii obişnuite, prevăzută în situaţia descrisă la lit. a), denumirea sub care se vinde produsul poate fi o descriere a acestuia şi, dacă este necesar, a utilizării sale, care să fie suficient de clara pentru a permite cumpărătorului sa cunoască natura produsului şi sa îl deosebeasca de alte produse cu care ar putea fi confundat;c) în toate situaţiile însă denumirea sub care este vândut alimentul trebuie să corespundă naturii, genului, speciei, sortimentului sau proprietăţilor alimentului ori materiilor prime utilizate în fabricaţie;d) pentru alimentele din import trebuie să se utilizeze denumirea comercială sub care alimentul este fabricat şi comercializat în ţara producătoare. Totodată, în cazul în care prin aplicarea prevederilor prezentelor norme metodologice, în special a art. 5, aceasta denumire nu permite consumatorului cunoaşterea naturii reale a alimentului şi distingerea acestuia de alimente cu care s-ar putea confunda, denumirea comercială să fie însoţită de o alta informaţie descriptivă care să apară în vecinătatea acesteia;e) în mod excepţional, sa nu se utilizeze denumirea comercială din ţara producătoare în cazul în care alimentul importat se diferentiaza în mod esenţial de cel cunoscut de consumator sub aceasta denumire, în ceea ce priveşte compozitia sau fabricatia, iar prevederile lit. d) nu sunt suficiente pentru a asigura informarea corecta a acestuia.(2) Marca de fabrica, marca comercială sau denumirile atractive nu pot înlocui denumirea sub care este vândut alimentul.(3) Denumirea sub care este vândut alimentul trebuie să includă sau să fie însoţită de informaţii privind starea fizica a acestuia ori tratamentele specifice la care a fost supus, ca de exemplu: transformare în pulbere, refrigerare, congelare, afumare, concentrare, dacă omiterea unor astfel de informaţii ar putea crea confuzii în rândul consumatorilor. Produsele care au fost tratate cu radiatii ionizante trebuie să poarte inscriptionarea: “Tratat prin ionizare” sau “Tratat cu radiatii ionizante”.(4) Utilizarea de termeni precum: “mod.”, “tip”, “gen” împreună cu denumirea sub care este vândut alimentul este interzisă.Secţiunea a III-a Ingredientele

Articolul 7. (1) Prin ingredient se înţelege orice substanţa, inclusiv aditivii, utilizata la producerea sau la prepararea unui aliment şi care va fi continuta şi de produsul finit ca atare sau într-o formă modificată.(2) Atunci când un ingredient al unui aliment este constituit din mai multe ingrediente, acestea sunt considerate ingrediente ale alimentului respectiv.(3) În sensul prezentelor norme metodologice, nu sunt considerate ingrediente următoarele:a) componentele unui ingredient care, în cursul procesului de fabricaţie, au fost temporar separate pentru a fi reincorporate ulterior în produs într-o cantitate care să nu o depăşească pe cea iniţială;b) aditivii a căror prezenta într-un aliment este datorată exclusiv faptului ca au fost continuti în unul sau în mai multe ingrediente ale acestuia şi cu condiţia ca aceştia nu îşi mai îndeplinesc funcţia tehnologică în produsul finit;c) aditivii utilizaţi ca auxiliari tehnologici;d) substantele folosite în cantităţi strict necesare ca solventi sau ca suport pentru aditivi ori pentru arome.(4) Lista cuprinzând ingredientele conţine toate ingredientele din alimente în ordinea descrescătoare a cantităţii, determinata în momentul introducerii în fabricaţie; vitaminele şi mineralele adăugate în alimente se menţionează în lista cuprinzând ingredientele.(5) Lista cuprinzând ingredientele este precedată de un titlu corespunzător care include menţiunea “Ingrediente”, cu următoarele precizări:a) apa adăugată şi substantele volatile vor fi indicate în ordinea greutatii lor în produsul finit; cantitatea apei adăugate ca ingredient într-un aliment este determinata scăzându-se din cantitatea totală a produsului finit cantitatea totală a celorlalte ingrediente folosite. Se exceptează menţionarea apei în cazul în care cantitatea ei nu depăşeşte 5% din greutatea produsului finit;b) ingredientele folosite în forma concentrata sau deshidratata şi reconstituite în momentul fabricării pot fi indicate în ordinea ponderala avută înaintea concentrarii sau deshidratarii lor;c) în cazul alimentelor concentrate sau deshidratate, care urmează să fie reconstituite prin adăugarea apei, ingredientele pot fi menţionate în ordinea proportiilor din produsul reconstituit, cu condiţia ca lista cuprinzând ingredientele să fie însoţită de o menţiune, precum: “ingrediente ale produsului reconstituit” sau “ingrediente ale produsului gata de consum”;d) în cazul amestecurilor de fructe sau de legume, în care nici un fruct ori nici o leguma nu predomina cantitativ într-un mod semnificativ, ingredientele se pot înscrie şi în alta ordine, cu condiţia ca lista cuprinzând ingredientele să fie însoţită de expresia “în proporţie variabila”;e) prevederile lit. d) se aplică şi în cazul mixturilor de condimente sau de plante aromatice.(6) Ingredientele nu se înscriu în cazul alimentelor menţionate în anexa nr. 1c).(7) În cazul în care ingredientele se înscriu cu denumirea specifică, descrierea se face în conformitate cu prevederile prezentului articol, cu următoarele precizări:a) ingredientele care aparţin uneia dintre categoriile prezentate în anexa nr. 1e) şi sunt constituente ale unui alt aliment pot fi indicate numai prin denumirea categoriei respective;b) ingredientele care aparţin uneia dintre categoriile prevăzute în anexa nr. 1d) se înscriu în lista cu denumirea categoriei, urmată de numele specific sau de codul numeric C.E.; în cazul unui ingredient care aparţine mai multor categorii se indica numai categoria corespunzătoare funcţiei sale principale în cadrul alimentului respectiv;c) atunci când un ingredient conţine gluten, denumirile “amidon”, respectiv “amidon modificat”, prevăzute în anexele nr. 1e) şi 1d), se completează prin indicarea originii vegetale a acestuia;d) indicarea aromelor se face prin menţionarea termenului “aroma/arome” ori a unei denumiri specifice sau printr-o descriere a acestora. Termenul “aroma naturala” sau alta expresie cu aceeaşi semnificaţie se utilizează numai pentru aromele a căror componenta de aromatizare conţine exclusiv substantele aromatizante şi/sau preparatele aromatizante definite în acte normative specifice. În cazul în care denumirea aromei conţine o referinţa la natura vegetala sau animala ori la originea substanţelor încorporate, termenul “natural” sau alta expresie cu aceeaşi semnificaţie se utilizează numai pentru aroma la care componenta aromatizanta a fost izolata prin procedee fizice corespunzătoare, prin procedee enzimatice sau microbiologice ori prin procedeele de preparare tradiţionala a alimentelor obţinute în totalitate sau aproape în totalitate din alimentul sau din sursa aromatizanta respectiva.(8) Denumirea sub care este vândut un aliment poate fi însoţită de menţionarea unuia sau mai multor ingrediente, dacă acest lucru este prevăzut prin acte normative specifice.(9) Un ingredient compus, definit la alin. (2), se poate înscrie în lista cuprinzând ingredientele cu denumirea proprie sub care figurează în actele normative în vigoare, în funcţie de ponderea sa cantitativă în aliment, cu condiţia ca aceasta să fie urmată de enumerarea propriilor ingrediente. Aceasta enumerare nu este obligatorie:a) în cazul în care ingredientul compus reprezintă mai puţin de 25% din produsul finit; aceasta excepţie nu se aplică în cazul aditivilor, conform prevederilor alin. (3);b) în cazul în care ingredientul compus este un aliment şi face parte din categoria ingredientelor cuprinse în anexa nr. 1c).(10) Menţionarea apei nu este necesară în cazul în care ea este folosită în procesul de fabricaţie ca unic mod pentru a permite reconstituirea unui ingredient utilizat sub forma concentrata sau deshidratata ori în cazul în care aceasta serveşte ca mediu lichid, care în mod normal nu poate fi consumat.

Articolul 8. (1) Cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente, exprimată în procente, determinata la momentul introducerii acestora în fabricaţie, se declara în următoarele situaţii:a) când ingredientul sau categoria de ingrediente respective apare cu denumirea sub care alimentul este vândut ori este în mod obişnuit asociat cu aceasta denumire de consumator; saub) când ingredientul sau categoria de ingrediente respective este accentuata la etichetare prin cuvinte, desene ori grafice; sauc) când ingredientul sau categoria de ingrediente respective conferă caracteristici specifice alimentului şi îl diferentiaza de alte produse cu care ar putea fi confundat datorită denumirii sau aspectului sau.(2) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică:a) ingredientelor sau categoriilor de ingrediente:[a(1)] a căror cantitate neta se înscrie pe eticheta, în conformitate cu art. 9 alin. (3); sau[a(2)] ale căror cantităţi sunt deja stabilite pentru a fi înscrise pe etichete, prin acte normative specifice;[a(3)] care sunt utilizate în cantităţi mici în scop de aromatizare;[a(4)] în cazul în care, deşi apar cu denumirea sub care este vândut alimentul, nu influenţează alegerea consumatorului, avându-se în vedere ca variatia în cantitate nu este esenţială pentru a caracteriza alimentul sau nu îl diferentiaza de produsele similare;b) atunci când prin acte normative specifice se stabileşte în mod precis cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente, fără a impune indicarea acesteia pe eticheta;c) în situaţiile prevăzute la art. 7 alin. (5) lit. d) şi e).(3) Prevederile alin. (1) lit. a) şi b) nu se aplică în cazul menţiunilor referitoare la adaosul de vitamine şi de minerale, atunci când acestea se supun etichetarii nutritionale.(4) Cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente se înscrie cu denumirea sub care este vândut alimentul ori în imediata vecinătate a acesteia, sau în lista cuprinzând ingredientele, în continuarea denumirii ingredientului sau a categoriei de ingrediente respective.(5) În cazul alimentelor care au pierdut din umiditate ca urmare a unor tratamente termice sau a altor tipuri de tratamente la care au fost supuse, cantitatea indicată a unui ingredient sau a ingredientelor, exprimată în procente, se raportează la produsul finit. Atunci când cantitatea unui ingredient sau cantitatea totală a ingredientelor înscrisă prin etichetare depăşeşte 100%, exprimarea procentuală se înlocuieşte cu cea a cantităţii ingredientului/ingredientelor utilizate la obţinerea a 100 grame de produs finit.(6) Cantitatea ingredientelor volatile se indica corespunzător cantităţii din produsul finit.(7) Cantitatea de ingrediente, utilizata în forma concentrata sau deshidratata şi reconstituita pe parcursul procesului de fabricaţie, poate fi indicată corespunzător cantităţii dinaintea concentrarii ori deshidratarii. În cazul alimentelor concentrate sau deshidratate, care urmează să fie reconstituite prin adăugarea apei, cantitatea de ingrediente poate fi indicată corespunzător cantităţii din produsul reconstituit.(8) Prevederile acestui articol nu exclud aplicarea reglementărilor referitoare la etichetarea nutritionala.Secţiunea a IV-a Cantitatea neta

Articolul 9. (1) Înscrierea cantităţii nete a alimentelor preambalate se face în unităţi de volum pentru produsele lichide şi în unităţi de masa pentru celelalte produse, utilizându-se, după caz, litrul, centilitrul, mililitrul, kilogramul sau gramul.(2) a) Prevederile referitoare la indicarea cantităţii nete se aplică şi în cazul în care prin acte normative specifice se impune indicarea cantităţii nominale minime sau medii.b) În cazul unui ambalaj în care sunt introduse doua sau mai multe articole conţinând aceeaşi cantitate din acelaşi produs, ambalate individual, indicarea cantităţii nete se face prin menţionarea cantităţii nete conţinute de un ambalaj individual şi a numărului total al acestora. Aceste menţiuni nu sunt obligatorii atunci când numărul total de ambalaje individuale poate fi numărat cu usurinta din exterior şi atunci când cel puţin o indicaţie privind cantitatea neta individuală poate fi citită clar din exteriorul produsului.c) În cazul unui ambalaj în care sunt introduse doua sau mai multe produse ambalate individual, care nu sunt considerate unităţi de vânzare, indicarea cantităţii nete se face prin menţionarea cantităţii nete totale şi a numărului total de ambalaje individuale.(3) a) În cazul alimentelor solide livrate în mediu lichid se indica pe eticheta şi masa neta a componentei solide.b) Prin mediu lichid se înţelege: apa, soluţii apoase de saruri, saramura, soluţii apoase de acizi alimentari, oţet, soluţii apoase de zahăr sau inlocuitori, sucuri de fructe sau de legume, în cazul fructelor sau legumelor.c) Substantele care se constituie ca mediu lichid pot fi singure sau în amestec, ca atare ori congelate, cu condiţia ca acestea să fie numai un element auxiliar al componentei solide şi astfel sa nu reprezinte un factor de decizie pentru cumpărător.(4) Indicarea cantităţii nete nu este obligatorie pentru:a) alimentele vândute cu bucata, cu condiţia ca numărul de articole să poată fi văzut cu claritate şi să poată fi numărat cu usurinta din exteriorul produsului; în caz contrar se indica numărul pe eticheta;b) alimentele care pot inregistra pierderi considerabile de volum sau de masa şi care sunt vândute la bucata sau cantarite în prezenta cumpărătorului;c) alimentele a căror cantitate neta este mai mica de 5 grame sau de 5 mililitri; aceasta prevedere nu se aplică condimentelor şi plantelor aromatice.Secţiunea a V-a Data durabilitatii minimale/termenul de valabilitate, condiţii de păstrare, de conservare şi de folosire

Articolul 10. (1) Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se înscrie de către producător data durabilitatii minimale, respectiv data până la care acestea îşi păstrează caracteristicile specifice în condiţii de depozitare corespunzătoare.(2) Data va fi precedată de menţiunea:– “A se consuma, de preferinta, înainte de…”, dacă în data este inclusă ziua; sau– “A se consuma, de preferinta, până la sfârşitul…”, dacă se indica luna şi anul sau numai anul.(3) Menţiunile prevăzute la alin. (2) sunt însoţite fie de data, fie de indicarea locului în care aceasta este înscrisă pe eticheta sau ambalaj. Menţiunile sunt completate, după caz, cu indicarea condiţiilor de păstrare şi conservare ce trebuie respectate pe perioada durabilitatii minimale.(4) Data se compune din indicarea clara a zilei, lunii şi a anului, într-o formă cronologică necodificata; în cazul alimentelor:– a căror durabilitate este mai mica de 3 luni, este suficient să se indice ziua şi luna;– a căror durabilitate este mai mare de 3 luni, dar mai mica de 18 luni, este suficient să se indice luna şi anul;– a căror durabilitate este mai mare de 18 luni, este suficient să se indice anul.(5) Se exceptează de la indicarea datei durabilitatii minimale produsele menţionate în anexa nr. 1b).

Articolul 11. (1) Pentru produsele care din punct de vedere microbiologic au un grad ridicat de perisabilitate şi sunt susceptibile ca după un timp scurt să prezinte un pericol imediat pentru sănătatea consumatorului data durabilitatii minimale este înlocuită de data limita de consum. Data înscrisă de producător este precedată de menţiunea “expira la data de…”, indicandu-se în ordine ziua, luna şi eventual anul, în forma necodificata.(2) Menţiunea prevăzută la alin. (1) este însoţită fie de data, fie de indicarea locului în care aceasta este înscrisă pe eticheta sau pe ambalaj.(3) Menţiunea cuprinsă în alin. (1) se completează cu indicarea condiţiilor de depozitare ce trebuie respectate.

Articolul 12. (1) Informaţiile privind modul de preparare a alimentelor se indica în asa fel încât să permită utilizarea corecta a acestora.(2) Pentru anumite alimente, în cazul în care producătorul nu stabileşte instrucţiuni precise de utilizare, acestea pot fi impuse prin acte normative specifice.Secţiunea a VI-a Concentraţia alcoolică

Articolul 13. (1) Prezenta secţiune se referă la indicarea concentratiei alcoolice în volum pe etichetele băuturilor ce conţin alcool mai mult de 1,2% în volum, exceptându-se cele prevăzute la poziţiile tarifare 22.04 şi 22.05 din Tariful vamal de import al României.(2) Concentraţia alcoolică se exprima în procente de volum, la temperatura de referinţa de 20°C; valoarea concentratiei alcoolice se înscrie în cifre cu cel mult o zecimala urmată de simbolul “% vol.” şi poate fi precedată de cuvântul “alcool” sau de abrevierea “alc.”.(3) Toleranţele pozitive şi negative, exprimate în valoare absolută, permise la indicarea concentratiei alcoolice, raportată în procente de volum, sunt următoarele:

a) Bere cu concentraţia alcoolică mai mica de 5,5% inclusiv b) Băuturi nespumoase obţinute din struguri şi incluse în poziţia tarifara 2206.00 din Tariful vamal de import al României 0,5% vol.
c) Bere cu concentraţia alcoolică ce depăşeşte 5,5% d) Băuturi spumoase obţinute din struguri şi incluse în poziţia tarifara 2206.00 din Tariful vamal de import al României e) Diverse tipuri de cidru, cidru din pere, vinuri din fructe şi alte sortimente de vinuri obţinute din fructe, altele decât struguri, fie ca sunt spumoase sau spumante f) Băuturi pe bază de miere fermentată 1% vol.
g) Băuturi ce conţin fructe macerate sau părţi de plante h) Alte băuturi 1,5% vol. 0,3% vol.

(4) Toleranţele stabilite la alin. (3) lit. a)-h) nu exclud aplicarea tolerantelor ce deriva din metoda de analiza utilizata la determinarea concentratiei alcoolice.Secţiunea a VII-a Dispoziţii referitoare la alimente preambalate

Articolul 14. (1) Pentru alimentele preambalate menţiunile prevăzute la art. 5 se înscriu pe ambalaj sau pe o eticheta ataşată de acesta.(2) Menţiunile prevăzute la art. 5 se înscriu numai pe documentele de însoţire, atunci când alimentele preambalate sunt:a) comercializate într-o formă intermediara celei de vânzare către consumatorul final şi nu fac obiectul vânzării către agenţii economici care prepara şi furnizează hrana pentru populaţie;b) destinate aprovizionarii agenţilor economici care prepara şi furnizează hrana pentru populaţie, supunându-le unor procese de prelucrare.(3) În cazul produselor prevăzute la alin. (2), pe ambalajul exterior în care acestea sunt prezentate spre comercializare se înscriu elementele prevăzute la art. 5 lit. a), e) şi g) şi, după caz, cele prevăzute la art. 11.(4) Menţiunile prevăzute la art. 5 se înscriu astfel încât să fie uşor de înţeles, sunt marcate vizibil pentru a putea fi vazute cu usurinta, lizibil şi într-un mod ce nu permite ştergerea; acestea nu vor fi în nici un fel mascate, nu se inscriptioneaza în locuri obscure sau întrerupte prin inscripţii ori imagini.(5) Menţiunile prevăzute la art. 5 lit. a), d), e) şi j) se înscriu în acelaşi camp vizual.(6) În cazul ambalajelor din sticlă destinate reutilizarii, marcate într-un mod ce nu permite ştergerea, precum şi al ambalajelor sau recipientelor care nu au nici una dintre fete cu suprafaţa mai mare de 10 cmp se înscriu pe etichete doar elementele prevăzute la art. 5 lit. a), d) şi e). În acest caz nu se aplică prevederile alin. (5).Secţiunea a VIII-a Dispoziţii referitoare la alimentele nepreambalate

Articolul 15. (1) Orice aliment nepreambalat, prezentat spre comercializare consumatorilor ori agenţilor economici care prepara hrana pentru populaţie, trebuie să aibă înscrise denumirea conform prevederilor art. 5 şi data durabilitatii minimale sau data limita de consum. Înscrierea se face pe produs, pe un afis, anunţ sau în orice alta forma fără risc de confuzie.(2) Se exceptează de la indicarea datei durabilitatii minimale alimentele cuprinse în anexa nr. 1b).Secţiunea a IX-a Indicarea lotului

Articolul 16. (1) Alimentele nu pot fi comercializate dacă nu sunt însoţite de o indicaţie care să permită identificarea lotului din care fac parte.(2) Indicarea lotului nu este obligatorie pentru următoarele alimente sau în următoarele condiţii:a) produse agricole care în momentul transferării din spaţiul de depozitare sunt vândute sau livrate de la producător la unităţi în scopul depozitarii temporare, condiţionarii sau ambalarii, dirijate către organizaţii de producători ori achiziţionate în vederea introducerii imediate într-un sistem de pregătire operationala sau de transformare;b) atunci când la locurile de vânzare către consumatorul final alimentele nepreambalate sunt ambalate la cererea consumatorului sau preambalate în vederea vânzării imediate;c) pentru ambalajele şi recipientele a căror faţa mare are o suprafaţa mai mica de 10 cmp ;d) portiile individuale de inghetata; în acest caz indicarea lotului de fabricaţie se face pe ambalajul colectiv;e) atunci când data durabilitatii minimale sau termenul de valabilitate este indicat prin menţionarea clara şi necodificata cel puţin a zilei şi lunii, în aceasta ordine.(3) Răspunderea în ceea ce priveşte stabilirea şi înscrierea lotului revine, după caz, producătorului sau ambalatorului ori agentului economic înregistrat în România, care comercializează pentru prima oara produsul.(4) Indicarea lotului este precedată de litera L, cu excepţia cazurilor în care aceasta se distinge cu claritate faţă de alte indicaţii de pe eticheta.(5) În cazul alimentelor preambalate indicarea lotului conform alin. (4) se face pe ambalaj sau pe eticheta ataşată de acesta; în cazul alimentelor nepreambalate aceasta indicaţie apare pe ambalaj sau pe container ori, în lipsa acestora, pe documentele comerciale insotitoare.(6) Înscrierea lotului se face în asa fel încât să poată fi văzută cu usurinta, să poată fi citită cu claritate şi sa nu permită ştergerea.

Capitolul 3

Dispoziţii finale.

Articolul 17. În cazul alimentelor comercializate în ambalaje atractive, precum figurinele sau suvenirurile, se înscriu elementele prevăzute la art. 5 lit. a), d) şi g).

Articolul 18. (1) Etichetarea trebuie să includă una sau mai multe menţiuni suplimentare pentru următoarele categorii de alimente:

Nr. crt. Categoriile de alimente Menţiuni
1. Alimente la care durabilitatea a fost prelungită cu ajutorul gazelor avizate sanitar “Ambalat în atmosferă protectoare”
2. Alimente care conţin unul sau mai mulţi îndulcitori autorizaţi “Cu îndulcitor/îndulcitori” Această menţiune va însoţi denumirea sub care este vândut produsul, conform art. 6
3. Alimente care conţin atât adaosuri de zahăr sau zaharuri, cât şi unul sau mai mulţi îndulcitori autorizaţi “Cu zahăr/zaharuri şi îndulcitor/ îndulcitori” Această menţiune va însoţi denumirea sub care este vândut produsul conform art. 6
4. Alimente ce conţin aspartam “Conţine o sursă de fenilalanină”
5. Alimente ce conţin mai mult de 10% polioli adăugaţi “Consumul în exces poate produce efecte laxative”

(2) Menţiunile prevăzute la alin. (1) nr. crt. 2 şi 3 nu se supun prevederilor art. 8 alin. (1) lit. a) şi b).

Articolul 19. Toate menţiunile ce se înscriu pe etichete, prospecte sau, după caz, în documente insotitoare, în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice, trebuie să fie redactate în limba română, fără a exclude prezentarea acestora şi în alte limbi.

Articolul 20. Prezentele norme metodologice nu restrictioneaza aplicarea actelor normative specifice pentru alimentelor specificate.

Articolul 21. Se interzice modificarea datei durabilitatii minimale sau a termenului de valabilitate înscris prin etichetarea originara.

Articolul 22. (1) Se interzice utilizarea în etichetare, afişarea în vecinătatea alimentelor sau înscrierea în documentele insotitoare ori în prospectele de prezentare a denumirilor, indicaţiilor, reprezentarilor, semnelor şi a oricăror alte forme de prezentare de natura sa induca în eroare consumatorul, în special în ceea ce priveşte calitatea, originea sau provenienţă alimentului.(2) Ilustrarea de fructe şi/sau porţiuni vegetale pe etichete, ambalaje de prezentare, cataloage sau prin publicitate nu este permisă decât în cazul în care fructele (sau părţi de fruct-suc de fructe, pulpa de fruct) şi/sau portiunile vegetale apar în denumirea sub care este vândut produsul şi sunt înscrise în lista cuprinzând ingredientele urmate de cantitatea acestora exprimată în procente.În cazul utilizării la fabricarea alimentelor numai a aromelor se interzice ilustrarea, desenarea sau orice alte forme de reprezentare a fructelor şi/sau a portiunilor vegetale.

Articolul 23. Anexele nr. 1a) – 1e) fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.Anexa 1a)———la normele metodologice———————–MENŢIUNI SUPLIMENTARE de etichetare pe grupe de produsePrevederile art. 5 lit. a)-l) din anexa nr. 1 vor fi completate cu menţiunile specifice fiecărei grupe de produse, după cum urmează:1. Lapte de consuma) conţinutul de grasime – exprimat în procente – pentru fiecare tip de lapte de consum (lapte normalizat, lapte smantanit, lapte hiperproteic);b) procedeul de tratament termic (pasteurizat, sterilizat); prescurtarile de tipul “past.”, “UHT” sunt admise;c) pentru laptele pasteurizat se va menţiona “A se păstra la temperatura de 2-4°C”.2. Sortimente de lapte concentrat sau prafa) în cazul produselor: lapte concentrat neindulcit, lapte concentrat indulcit, lapte normalizat concentrat neindulcit, lapte normalizat concentrat indulcit, lapte smantanit concentrat indulcit, lapte smantanit concentrat neindulcit:– menţiunea “tratat la temperatura ultrainalta (UHT)” sau “tratat la temperatura ultrainalta”, dacă acestea au fost supuse la un astfel de tratament şi ambalate aseptic;– conţinutul de grasime, exprimat în procente;– conţinutul de substanţa uscata, exprimat în procente;– recomandări privind modul de utilizare şi condiţiile de dilutie;b) în cazul sortimentelor de lapte praf:– menţiunea “produs instant” – pentru produsele cu solubilitate instantanee;– conţinutul de grasime, exprimat în procente;– conţinutul de substanţa uscata, exprimat în procente;– recomandări privind metoda de reconstituire şi diluare, precum şi conţinutul în grasime al produsului astfel reconstituit.3. Produse lactate acide (iaurt, smantana, lapte batut, kefir, sana)– conţinutul de grasime, exprimat în procente pentru fiecare tip de produs.4. BranzeturiPentru diferite tipuri de sortimente din aceasta grupa: branzeturi proaspete, maturate, topite, fermentate, aromatizate:a) conţinutul de grasime raportat la substanţa uscata, exprimat în procente;b) procedeul de tratament termic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (pasteurizare, topire, afumare);c) o menţiune precum “pe bază de lapte crud”, dacă s-a utilizat numai lapte crud pentru fabricare;d) în cazul branzeturilor aromatizate, menţionarea aromatizantului adăugat.5. Unta) conţinutul de grasime, exprimat în procente;b) o menţiune specială în cazul adaosului de sare.6. Produse din categoria margarinaa) menţiune privind tipul de margarina;b) conţinutul de grasime, exprimat în procente;c) menţiunile privind adaosurile de lapte, unt, vitamine, dacă s-au utilizat asemenea adaosuri în fabricare;d) margarina conţinând mai mult de 0,5% sare comestibila trebuie indicată ca “sărată”.7. Carne şi produse din carnea) menţionarea speciilor de animale de la care provine carnea (inclusiv organele);b) denumirea speciei pentru peste, crustacee, moluste;c) menţionarea procedeelor de fabricaţie sau natura tratamentelor utilizate, ca de exemplu:– produs pe bază de carne tocata;– produs crud-uscat;– produs afumat;– produs sarat;– carnati proaspeţi pentru fript, prajit;– preparate din carne proaspete (fierte);– preparate din carne fierte şi afumate;– preparate din carne crude şi afumate;– preparate din carne fierte, afumate şi uscate;– preparate din carne fierte şi dublu afumate;– preparate din carne prelucrate prin coacere;– produs pasteurizat (semiconserve tratate termic la o temperatura mai mica de 100°C);– produs refrigerat;– produs congelat;– semipreparate culinare (pentru produsele netratate termic);– produs pe bază de peste…, cu specificarea speciei şi a tratamentului termic la care a fost supus (pasteurizare, sterilizare, prajire, afumare);– produs sterilizat;– produs obţinut prin injectare;d) informaţia privind specia de animale nu este necesară pentru produsele pe bază de carne alcătuite numai din carne de bovina, porcina, şi nici atunci când este utilizata denumirea lor tradiţionala. Dacă una dintre cele doua specii este menţionată în denumirea sub care este vândut alimentul, proporţia de carne trebuie să fie mai mare de 50% din compoziţie;e) nu este necesară menţionarea speciei de animale pentru slanina, sorici, sânge, plasma;f) menţionarea tipului de membrana utilizat:– membrane naturale;– membrane artificiale comestibile;– membrane artificiale necomestibile;g) extractul şi supa de carne care nu provin din carne de bovina trebuie să poarte indicaţia privind carnea utilizata (de exemplu, extract din carne de porc).8. Oua şi produse din ouaa) la locul de vânzare se va afişa o eticheta în care se va menţiona: “oua proaspete mari” (cu masa peste 50 g/buc.) sau “oua proaspete mici” (cu masa cuprinsă între 40-50 g/buc.);b) pentru produsele din oua se va indica conţinutul în oua raportat la produsul finit, exprimat în procente, şi temperatura de depozitare.9. Legume-fructea) în cazul ciupercilor comestibile congelate, data congelarii;b) în cazul produselor pe bază de ciuperci uscate, o menţiune precum “fabricat plecand de la ciuperci uscate”;c) în cazul ciupercilor de cultura proaspete, indicarea agentului economic producător sau a producătorului particular.10. Suc natural de fructe, nectar de fructe, sirop de fructea) în cazul produselor conţinând mai mult de 2 g dioxid de carbon/l, o menţiune precum “carbogazos”;b) menţionarea fructelor în ordinea descrescătoare a proportiei acestora în produs;c) în cazul sucurilor şi nectarurilor obţinute din concentrate se menţionează “obţinut din concentrat de x”, în care x reprezintă numele fructului; aceasta menţiune va figura în imediata apropiere a denumirii produsului, cu caractere ingrosate;d) în cazul sucurilor şi nectarurilor cu pulpa în conţinut se menţionează “cu pulpa”;e) în cazul nectarurilor se menţionează conţinutul minim de fructe (x %) în imediata apropiere a denumirii produsului, în care x reprezintă procentul minim de fruct din produsul finit;f) în cazul în care nectarul de fructe conţine miere, menţiunea “conţine miere” trebuie să figureze în imediata apropiere a denumirii produsului;g) în cazul sucurilor de fructe diluate se menţionează în imediata apropiere a denumirii produsului conţinutul minim de suc de fructe, piure de fructe sau amestec din aceste componente.11. Băuturi răcoritoarea) dacă se utilizează mai multe sucuri de fructe, acestea vor fi menţionate în ordinea descrescătoare a concentratiilor lor;b) dacă proporţia sucului de fructe este egala sau mai mare de 4% se menţionează denumirea fructului (“…suc de lamaie”, “…suc de portocale”), iar dacă proporţia din sucul de fructe este mai mica de 4% se menţionează “…cu aroma de…”;c) în cazul produselor cu conţinut mai mare de 30 mg cafeina/l, o menţiune precum “conţine cafeina”; în cazul băuturilor ce conţin de regula cafeina, iar concentraţia este mai mica de 1 mg/l se indica “fără cafeina”;d) în cazul băuturilor conţinând mai mult de 2 g dioxid de carbon/l denumirea sub care se vinde produsul se completează cu menţiunea “carbogazoasa”;e) menţionarea originii apei minerale, când aceasta este folosită la prepararea produselor.12. Sucuri de legume– menţionarea legumelor în ordinea descrescătoare a proportiei acestora în produs.13. Conserve de fructe (dulceata, gem, marmelada, crema, pasta, piureuri de castane indulcite):a) o menţiune precum “a se păstra la rece după deschidere”, pentru produsele a căror concentraţie în substanţa uscata solubila este mai mica de 63%; se poate omite aceasta menţiune pentru produsele la gramajele mici, al căror conţinut este în mod normal consumat o singură dată, precum şi pentru produsele la care au fost adaugati conservanti;b) în lista cuprinzând ingredientele şi aditivii se va menţiona pentru:– caisele utilizate în dulceata simpla, care au suferit tratament de deshidratare, altul decât liofilizare, specificăţia “caise uscate”;– sucul de sfecla roşie adăugat la gemul simplu sau la dulceata simpla de capsuni, zmeura, coacaze roşii sau de prune, specificăţia “suc de sfecla roşie pentru intensificarea culorii” sau o specificăţie asemănătoare;c) menţiunea “fruct utilizat: ag pentru 100 g produs finit”;d) menţiunea “zahăr total: ag pentru 100 g”, cifra indicată reprezentând valoarea refractometrica a produsului finit, determinata la 20°C, admiţându-se o toleranta de ±3%.14. Ciocolata şi produse din ciocolataa) se menţionează în mod obligatoriu conţinutul de cacao în substanţa uscata, exprimat în procente, astfel: “cacao… % minim”;b) în cazul ciocolatei umplute se menţionează produsul de umplutura;c) se exceptează de la indicarea conţinutului net produsele din ciocolata preambalate, cu o greutate mai mica de 50 g; aceasta excepţie nu se aplică produselor cu o greutate neta mai mica de 50 g fiecare, atunci când sunt prezentate într-un ambalaj conţinând doua sau mai multe astfel de produse, dacă conţinutul net total, inclusiv ambalajul, este egal cu sau mai mare de 50 g; în cazul produselor din ciocolata turnate şi goale în interior, aceasta indicaţie poate fi înlocuită cu conţinutul net minim;d) o menţiune privind adaosul de cafea sau de băuturi spirtoase, când acesta depăşeşte 1% din masa produsului.15. Cafea, derivati din cafeaa) menţionarea denumirii varietatilor de cafea, în cazul comercializării acesteia sub forma verde sau prajita, în vrac;b) în cazul în care conţinutul de cafeina este sub 0,1%, raportat la substanţa uscata, se înscrie menţiunea “cafea decafeinizata”;c) se interzice comercializarea sub denumirea de “cafea” a amestecurilor de cafea cu substituenti ai acesteia;d) în cazul amestecurilor de cafea cu substituenti de cafea se indica substituentii utilizaţi şi procentul de cafea din amestec.16. SarePentru sarea iodata se vor face menţiunile:a) “iodata”, cu indicarea concentratiei de iod;b) “a se folosi pentru gătit şi masa”;c) “a nu se folosi pentru conserve alimentare”.17. CondimenteÎn cazul condimentelor care conţin mai mult de 5% sare comestibila, se va menţiona procentul acesteia.18. Vin şi produse pe bază de vinEtichetarea vinurilor şi produselor pe bază de vin se face în conformitate cu prevederile Legii viei şi vinului nr. 67/1997, cu modificările ulterioare.19. Băuturi alcoolicea) în cazul băuturilor alcoolice sunt interzise indicaţii care, sub diferite forme, se referă la sănătate, precum: “reconfortant”, “fortifiant”, “energizant”, “tonic”;b) în cazul băuturilor alcoolice comercializate în restaurante:– lista de băuturi trebuie să menţioneze denumirea specifică, conţinutul în alcool (% vol.) şi capacitatea. Aceste menţiuni nu se aplică în cazul amestecurilor de băuturi alcoolice care sunt preparate în restaurant;– recipientele de băuturi alcoolice vândute în restaurante trebuie să aibă indicate vizibil şi lizibil denumirea specifică, ţara producătoare şi concentraţia alcoolică.20. Oţet de fermentaţiea) conţinutul minim în acid, exprimat în grame acid acetic la litrul de produs;b) înscrierea pe eticheta a denumirii “oţet” sau “esenta de oţet” pentru produsele obţinute din alte materii prime decât acidul acetic de fermentaţie este interzisă.21. Ape imbuteliate, altele decât apa minerala şi apa de izvora) se inscriptioneaza cu denumirea “apa de masa gazoasa” sau apa de masa carbogazoasa” apa potabilă la care s-a adăugat dioxid de carbon alimentar;b) se inscriptioneaza cu denumirea “apa de masa mineralizata artificial” apa potabilă la care s-au adăugat saruri minerale. Acestea se înscriu în lista cuprinzând ingredientele în ordinea descrescătoare a importantei lor cantitative în momentul introducerii în fabricaţie.În cazul în care produsul conţine dioxid de carbon alimentar, denumirea sub care se vinde produsul se completează cu menţiunea “carbogazoasa”.Cele trei cuvinte “apa mineralizata artificial” se înscriu unele lângă altele, cu caractere de aceeaşi mărime şi cu aceeaşi culoare.În cazurile menţionate la lit. a) şi b) eticheta nu va conţine referiri, semne sau figuri care să creeze confuzii de orice fel cu apa minerala naturala, sa induca în eroare consumatorul asupra localizarii geografice a apei, sa îi atribuie apei efecte sau recomandări terapeutice ori să facă precizări asupra compoziţiei chimice a acesteia.22. Informaţiile prevăzute la art. 5 din anexa nr. 1 se completează, după caz:– în cazul alimentelor congelate, cu menţiunile “produs congelat” şi “a nu se recongela după decongelare”.Anexa 1b)———la normele metodologice———————–LISTAcuprinzând alimentele scutite de indicarea datei durabilitatii minimale1. Fructele şi legumele proaspete, incluzând cartofii, care nu au făcut obiectul unei curatari, tăieri sau altor tratamente similare. Aceasta derogare nu se aplică seminţelor pentru germinatie şi produselor similare.2. Vinuri, vinuri spumoase, vinuri spumante, vinuri licoroase, vinuri aromatizate şi produse similare obţinute din fructe, altele decât struguri3. Băuturile conţinând 10% sau mai mult în volum alcool4. Băuturi răcoritoare, sucuri de fructe, nectaruri din fructe şi băuturi alcoolice în recipiente individuale mai mari de 5 l, destinate agenţilor economici care prepara şi furnizează hrana pentru populaţie5. Painea, produsele de panificatie, patiserie şi de cofetarie, care prin natura lor sunt consumate în 24 de ore de la fabricare6. Oţetul de fermentaţie7. Sarea de bucatarie8. Zahărul solid9. Produsele zaharoase care sunt alcătuite aproape în totalitate din zahăr aromatizat şi/sau colorat10. Guma de mestecat şi produsele similare de mestecat11. Portiile individuale de inghetata.Anexa 1c)———la normele metodologice———————–LISTAcuprinzând alimentele scutite de obligaţia indicarii ingredientelor1. Fructele şi legumele proaspete, inclusiv cartofii, care nu au făcut obiectul unei curatari, tăieri sau altor tratamente similare2. Apele carbogazoase în a căror denumire apare aceasta caracteristica3. Oţetul de fermentaţie care provine în mod exclusiv dintr-un singur produs de baza şi care nu a suferit adăugarea nici unui alt ingredient4. Branzeturi, untul, laptele şi smantana fermentată, în măsura în care nu au suferit decât adaugari de produse lactate, enzime şi culturi de microorganisme necesare fabricării sau de sare, în cazul branzeturilor, altele decât cea proaspăta sau topita5. Produsul constituit dintr-un singur ingredient, atunci când:a) denumirea comercială a acestuia este identică cu cea a ingredientului; saub) denumirea comercială permite identificarea clara a naturii ingredientului.Anexa 1d)———la normele metodologice———————–LISTAcuprinzând ingredientele care trebuie să fie înscrise cu denumireacategoriei lor, urmată de numele specific sau de codul numeric C.E.1. Colorant 2. Conservant 3. Antioxidant 4. Emulsificator 5. Agent de ingrosare 6. Gelifiant 7. Stabilizator 8. Potentiator de aroma 9. Corector de aciditate 10. Acidifiant 11. Antiaglomerant 12. Amidon modificat*) 13. Indulcitor 14. Agent de afanare 15. Antispumant 16. Agent de glazurare 17. Saruri de topire**) 18. Ameliorator (de făina) 19. Agent de intarire 20. Agent de umezire 21. Agent de încărcare 22. Gaz de propulsare———–Notă *) Indicarea numelui specific sau a codului numeric nu este obligatorie.Notă **) Se indica numai în cazul branzeturilor topite şi al produselor pe bază de branza topita.Anexa 1e)    ———la normele metodologice———————–

LISTA  cuprinzând categoriile de ingrediente pentru care numele specific poate fi înlocuit cu denumirea categoriei
Ingrediente Denumirea
Uleiuri rafinate, altele decât uleiul de măsline “Ulei” urmat de:
– menţiunea “vegetal” sau “animal”, după caz; sau
– indicarea originii sale specifice vegetale sau animale;
– menţiunea “hidrogenat” trebuie să însoţească indicarea unui ulei hidrogenat
Grăsimi rafinate “Grăsimi” urmat de:
– menţiunea “vegetale” sau “animale”, după caz; sau
– indicarea originii sale specifice vegetale sau animale;
– menţiunea “hidrogenat” trebuie să însoţească indicarea unei grăsimi hidrogenate
Amestecuri de făină provenită din două sau din mai multe cereale “Făină” urmată de enumerarea cerealelor din care aceasta a fost obţinută, în ordinea descrescătoare a proporţiei lor în compoziţie
Amidonuri şi amidonuri modificate prin procedee fizice sau enzimatice “Amidon”
Toate speciile de peşte, acolo unde acesta constituie un ingredient al altui aliment, cu menţiunea că denumirea şi prezentarea alimentului nu se referă la o specie anumită de Peşte “peşte”
Toate sortimentele de brânzeturi, atunci când acestea sau un amestec de brânzeturi constituie un ingredient al altui aliment, cu menţiunea că denumirea şi prezentarea alimentului nu se referă la un anume sortiment de Brânză “brânză”
Condimentele nedepăşind 2% din compoziţia alimentului “Condiment(e)” sau “Amestec de condimente”
Toate plantele sau părţi din plante aromatice nedepăşind 2% din compoziţia alimentului “Plante aromatice” sau “Amestecuri de plante aromatice”
Toate tipurile de preparate din gume utilizate în fabricaţia gumei de bază pentru Gumă de mestecat “guma bază”
Toate tipurile de pesmet “Pesmet”
Toate tipurile de zaharoză “Zahăr”
Dextroza anhidră sau monohidrată “Dextroză”
Sirop de glucoză şi sirop de glucoză deshidratat “Sirop de glucoză”
Toate tipurile de proteine din lapte (cazeina, cazeinaţi şi proteine din zară) şi amestecurile acestora “Proteine din lapte”
Unt de cacao presat, centrifugat sau rafinat “Unt de cacao”
Toate fructele confiate nedepăşind 10% din masa alimentului “Fructe confiate”
Amestecul de legume nedepăşind 10% din compoziţia alimentului “Legume”
Toate tipurile de vinuri “Vin”
parallax background

Cum te putem ajuta?
Suntem aici pentru tine, intra in legatura cu noi.


CONTACTEAZA-NE